Cu bicicleta spre Asia
Maria și prietenul ei au plecat în luna septembrie spre Asia, cu bicicletele. Între timp, au ajuns în Iran. Înainte de a pleca, am rugat-o pe Maria să ne răspundă la câteva întrebări.
Ce v-a inspirat să plecați în această călătorie?
Suntem călători înrăiți și chiar așa ne-am cunoscut – pe drum. Amândoi ne temem de munca de birou pe care sper să n-o experimentăm niciodată. Vedem călătoria noastră mai mult ca pe un stil de viață și nu excludem varianta în care nu ne vom întoarce niciodată, decât în vizită. Ăsta e și unul dintre motivele pentru care am refuzat să căutăm sponsori. Deși avem planul ăsta de mult, l-am convins pe Ben să stea un an în România (el fiind din Germania) ca să îmi termin facultatea și să nu mai avem nicio restrângere.
”Călătorii pe care i-am întâlnit, cărțile fabuloase, blogurile de călătorie și experiențele proprii din trecut – toate astea ne-au ținut pofta de călătorie aprinsă și ne-au inspirat”, Maria Bălănean.
Unde vrei să ajungeți și cât va dura drumul?
Este prima dată pentru amândoi când călătorim fără un deadline. Ben și-a dat demisia iar eu nu am de gând să fac vreun master. Varianta pentru familiile noastre este de 2 ani, dar nimeni nu ne crede că o să rezistăm atât, mai ales din cauza bugetului limitat. E drept că situația financiară e strâns legată de durata călătoriei, dar, pe lângă faptul că trăim foarte ieftin, îmi iau vioara cu mine și cântatul pe stradă sau în baruri funcționează destul de bine aproape peste tot. În plus, avem și laptop cu noi și vrem să mai facem proiecte online.
Pentru că va dura destul de mult timp, este imposibil să avem o rută sau o destinație stabilită deja. Mereu apar probleme: vize neobținute, temperaturi prea scăzute, biciclete stricate etc. Vrem să savurăm călătoria pe cât posibil și să nu ne concentrăm prea mult asupra distanței parcurse sau a destinației. Dacă găsim un proiect interesant sau o fermă cu oameni frumoși unde să facem voluntariat ne oprim în locul respectiv pentru câteva săptămâni. Ne place să fim spontani.
De ce ați ales bicicleta?
Când eram încă în liceu, locuiam la părinți în Giurgiu și găzduiam mulți călători bicicliști prin www.couchsurfing.org. Majoritatea făceau traseul Germania – România pe Dunăre și de-aia se opreau și în orășelul meu. Fiind inspirată de ei, prin clasa a 11-a îmi făceam planuri cu o prietenă să facem același traseu în sens invers, dar nu am reușit să concretizăm niciodată planul. Am rămas doar cu gândul că voi face asta cândva, cumva. Prin martie, când eu și Ben deja știam că vrem să mergem în Asia cu autostopul, Ben îmi zice într-o zi: “nu vrei tu să mergem cu bicicletele?” Nu știu dacă a zis-o pentru că a observat că mă cam îngraș, dar mi s-a înseninat fața când am auzit. Am pus în balanță avantaje și dezavantaje și bicicleta a câștigat. Ne-am cumpărat niște biciclete second hand decente, dar nu de mii de euro. Ben s-a ocupat de înlocuit piese și așa dormitorul nostru brusc a devenit un atelier de biciclete. Nu ne încăpățânăm să parcurgem toată distanța doar pe biciclete. Știm că vor fi cazuri când vom vrea sau vom fi forțați de împrejurări să luăm trenuri, microbuze etc.
Avem și un website mai nou în care vrem să ținem la curent familiile și prietenii, dar vom scrie și articole utile pentru alți călători sau viitori călători, pe bicicletă sau fără bicicletă: www.wonderlusters.com